Seminte de patlagina, Plantago lanceolata

Ambalaj: 0,5 grame.

Patlagina este o planta perena, care apartine familiei Plantaginaceae. Este o specie comuna, creste pe pajisti, pasuni, pe marginea drumurilor, in zonele de paragina, uneori formeaza adevarate colonii. Din rizomul scurt se dezvolta o rozeta de frunze bazale lipita strans de tulpina si tulpina cu flori. Frunzele sunt ovate sau lanceolate, inguste, avand 15-20 cm lungime, 1-3 cm latime si cate 3-5 nervuri longitudinale, aproape paralele. Dintr-un rizom se dezvolta de obicei mai multe tulpini de cate 10-50 cm inaltime. Inflorescentele dense, sub forma de racem, sunt situate in varful tulpinilor, au 2-4 cm lungime, forma sferica sau ovala. Corola are culoare albicioasa, staminele si anterele proeminente sunt alb-galbui. Florile apar la baza si treptat si cele spre varf, tin din mai pana in septembrie. Fructele sunt teci ovale cu doua seminte.

In scopuri medicinale se utilizeaza doar frunzele mature, intacte de patlagina. Se culeg din mai pana in septembrie. Planta uscata nu ar trebui sa contine tulpini. Frunzele se lasa la uscat intr-un loc bine ventilat, intinse intr-un strat subtire. Se transporta si se usca cu precautie deoarece frunzele proaspat culese sunt foarte sensibile la presiune, se sfarama sau se ofilesc usor.

Cea mai importanta substanta activa este aucubina, un glicozid (1,5-2%). De asemenea, planta contine si compusi polifenolici, substante mucoase, vitamina C, taninuri, acid citric si enzimele invertaza si emulsin.

Planta este cunoscuta pentru efectele ei antibacteriene, astringente, expectorante si antitusive. Sucul obtinut din frunzele proaspat culese si unguentul produs din acest suc vindeca ranile, se foloseste pentru tratarea leziunilor minore sau ale intepaturilor de insecte. Sub forma de ceai sau sirop se foloseste pentru tratarea bolilor cailor respiratorii superioare, ca expectorant si antitusiv. in caz de stomatita sau inflamatia mucoasei gatului, preparatele se folosesc si pentru gargara, cu scop de dezinfectare.